Semnificaţia numelui Basarabia
   Până la 1812
   1812 - 1916
   1917 - 1918
   Agresiunea bolşevică
   1919 - 1939
   1940 - Crucificarea României
   1941
   Deportări, foamete, gulag
   1944 - 1989
   Directivele NKVD
   Insula Şerpilor
   Dupa 1990
   Războiul din Transnistria
  Home



   Insula Serpilor, pamant romanesc

   Tezaurul Romaniei de la Moscova

   SOSGeorgia
1919: Conferinta de Pace de la Paris

Romania va pune problema tezaurului şi a Basarabiei
3 martie 1920: Nota celor patru Mari Puteri Aliate

care afirmă intenţia lor de a recunoaşte suveranitatea românească asupra Basarabiei
Septembrie - noiembrie 1920: negocieri româno-ruse
28 octombrie 1920: Tratatul de la Paris

Franţa, Imperiul Britanic, Italia şi Japonia recunosc unirea Basarabiei cu România
aprilie 1922: Conferinta Economice de la Genua

Romania supune problema tezaurului; conferinta va statornici ca "guvernul sovietic rus va restitui guvernului roman valorile depozitate la Moscova de numitul guvern roman".
27 martie - 2 aprilie 1924: Conferinţa ruso-română de la Viena

şi noile pretenţii teritoriale sovietice
1919-1924: atentate terorist-bolşevice

sute de atentate terorist-bolşevice organizate de rusia bolşevică în Basarabia, asupra pichetelor de graniceri, posturilor de jandarmi, au fost aruncate in aer poduri si cai de comunicatie, au avut loc rapiri de persoane si s-au inregistrat mai multe tentative de fortare a Nistrului.
decembrie 1918 - septembrie 1944: provocări ruseşti

in Basarabia sunt arestaţi 3002 agenti straini. la fiecare 2-3 zile avea loc cate o provocare a serviciilor secrete ale U.R.S.S. In perioada februarie 1923-august 1924 au avut loc 245 de arestari pentru astfel de actiuni.
15 - 17 Septembrie 1924: Atacul terorist de la Tatar - Bunar

sat in judetul Ismail, Sudul Basarabiei; incercarea Rusiei de a aprinde revoluţia bolşevică în Basarabia şi de a declara republica moldovenească sovietică

17 septembrie 1924: Armata Română zdrobeşte rebeliunea agenţilor sovietici. Sunt arestate 489 de persoane - diontre care doar noua romani. 24 august - 2 decembrie 1925 are loc procesul prizonierilor de la Tatar-Bunar. Au fost pronuntate 85 de condamnari, nici unul dintre condamnati nefiind insa roman. "
9 februarie 1929: 9 februarie 1929

URSS aderă la Pactul Briand- Kellog şi recunoaşte prin aceasta starea de pace dintre URSS şi România
1931 - 1932: negocieri ruso-române cu scopul de a semna un pact de neagresiune: negocieri ruso-române

cu scopul de a semna un pact de neagresiune
3 iulie 1934: Convenţia de la Londra

pentru definirea termenului "agresiune", semnată de URSS şi de toţi vecinii săi
9 iulie 1933: URSS şi România reiau raporturile diplomatice
1935 - 1936: Negocieri româno-ruse

pentru semnarea unui Pact de asistenţă mutuală
1936: odata cu reluarea relatiilor diplomatice, la insistentele lui Titulescu pe langa Litvinov, Rusia a restituit cateva valori culturale si ramasitele pamantesti ale lui Dimitrie Cantemir.
1956: ruşii au restituit "Closca cu puii de aur", manuscrise, câteva picturi si colecţia numismatică a Academiei Române.
23 aug 1939: Pactul de neagresiune Hitler-Stalin

cunoscut şi ca Ribbentrop-Molotov, ce împărţea sferele de influenţă intre cele două puteri imperialiste: Germania şi Uniunea Sovietică

«Niciodata cu rusii, caci ei vor sa ne ia limba, sa ne fure istoria, sa ne ia pamantul stramosesc si sa ne distruga neamul.» Constantin Stere

1917 - revolutia bolsevica

1917 - revolutia bolsevica


[Rusia ] a lucrat cu intenţie, în chip metodic, la desconsiderarea guvernului pămîntean, căutând să-l pună în neputinţa de a ocârmui, să-l facă ridicol şi odios, uneltind necontenit intrigi între domni, adunări şi boieri, aţâţând veşnic şi în chip sistematic pe unii împotriva celorlaţi, exploatînd patimile lor cele rele. Acestea, în scopul de a dovedi lumii şi chiar ţărilor noastre că ele nu sunt în stare a se ocârmui singure şi spre a le îndemna să caute liman de scăpare în stăpânirea rusească

a cautat să împiedice ducerea tineretului român la studii în focarele de lumină ale apusului, încercând să-l aducă la şcolile ei;

a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a opri orice deşteptare a conştiinţei şi a simţământului naţional, orice dezvoltare atât a acestor sinţăminte cât şi a acelui al demnităţii omeneşti în popor "

Radu Rosetti - Acţiunea politicii ruseşti în ţările române povestită de organele oficiale franceze, Ed. Cartea Românească, 2000; p.146)