Semnificaţia numelui Basarabia
   Până la 1812
   1812 - 1916
   1917 - 1918
   Agresiunea bolşevică
   1919 - 1939
   1940 - Crucificarea României
   1941
   Deportări, foamete, gulag
   1944 - 1989
   Directivele NKVD
   Insula Şerpilor
   Dupa 1990
   Războiul din Transnistria
  Home



   Insula Serpilor, pamant romanesc

   Tezaurul Romaniei de la Moscova

   SOSGeorgia
martie 1917: Izbucneşte revoluţia

La 15 martie 1917, ţarul Nicolae al II-lea abdică

După cucerirea puterii de către bolşevici, noiembrie 1917, Comitetul Revoluţionar nu-si mai ia răspunderae garantării tezaurului român; se pune problema mutării lui in America, dar aliaţii refuză garantarea transportului, în ciuda sprijinului total al Statelor Unite
1917: Statul Român sub asaltul bolşevic

Cuprinse de valul revolutiei, trupele ruseşti aflate pe teritoriul României isi părăseau posturile de pe front lăsând descoperite unităţile româneşti, se dedau la jafuri şi acţiuni ostile; Moldova este practic asaltată de bolşevici ruşi, in opinia cărora România trebuia desfiinţată, care incep propaganda in randul populaţiei şi armatei, lansând acţiuni provocatoare, punând in pericol chiar siguranţa naţională; in decembrie 1917, la Socola, gara rusească din Iaşi, se instalează Statul Major sovietic bolşevic ce urmărea detronarea regelui Ferdinand şi instituirea regimului bolşevic in România.

Teama Romaniei era ca eventualele acţiuni impotriva acestor bolşevici ar avea ca urmare pierderea tezaurului. Cu toate acestea, se ia hotărâre de guvern şi pe 22 decembrie 1917 armata română zdrobeşte cuibul bolşevic din Socola.
1917 - 1918: Mişcarea de eliberare a Basarabiei

1917 - 1918: avântul mişcării de eliberare naţională de sub jugul rusesc a românilor din Basarabia; peste tot au loc adunări şi manifestaţii populare, congrese ale cadrelor didactice, preoţilor, cooperativelor săteşti in care se cerea emanciparea politică şi culturală a Basarabiei.

Aprilie 1917: un grup de intelectuali şi functionari români pun bazele Partidului Naţional Moldovenesc ce-şi propune să lupte pentru "dobândirea drepturilor cetăţeneşti şi naţionale pentru românii din Basarabia şi de dincolo de Nistru".

5 - 18 aprilie 1917: la Odessa are loc un congres al reprezentanţilor "comitetelor moldoveneşti" constituite, la Odessa, Iasi, Roman, Ecaterinoslav, Sevastopol şi alte localitati, de un grup de 300.000 de soldaţi basarabeni din armata rusă. Congresul a votat o moţiune care cerea "ca ţara Basarabiei să nu se mai cârmuiască, ca o ţară supusă, ci ca o ţara slobodă" avand in frunte un "Sfat al Ţării".

6/19 - 7/20 aprilie 1917: are loc la Chişinău congresul cooperativelor săteşti a cărui moţiune cerea autonomia administrativă, religioasă, şcolară şi economică a Basarabiei, precum şi constituirea unei adunări legislative.

19/2 - 20/3 aprilie/mai 1917: congresul preoţimii basarabene, care cerea un mitropolit român la conducerea bisericii, autonomia politică a Basarabiei şi instituirea organului ei legislativ propriu.

15/28 mai 1917: congresul învăţătorimii basarabene, care a decis introducerea grafiei latine.

20 - 27 octombrie 1917: are loc la Chişinau "Congresul soldaţilor moldoveni", la care participă 500 de delegaţi ai unităţilor militare, care hotărăsc "autonomia teritorială şi politică a Basarabiei" in cadrul Republicii Federative Democratice Ruseşti, şi crearea "in cel mai scurt timp" a Sfatului Ţării pentru "ocârmuirea Basarabiei".

Sfatului Ţării era format din 150 de deputati, tarani, soldati, intelectali, lucratori, dintre care 105 romani, 15 ucrainieni, 14 evrei, 7 ruşi, 2 germani, 2 bulgari, 2 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean, 1 grec, proporţional cu numărul populaţiei. Puterea executivă era incredintata Consiliului Directorilor generali (guvernul).
2/ 15 decembrie 1917: Bolşevicii proclamă Republica Moldovenească Democratică Federativă

Silită, de către aliaţi, la actiuni anti-rusesti, România incearcă să-şi ia măsuri de precauţie in privinţa tezaurului aflat in mana ruşilor, şi hotărăşte să cedeze tezaurul Puterilor Aliate, pentru garantarea imprumuturilor acordate României in timpul războiului - cu obligaţia de a-l restitui după pace. Reprezentanţii Franţei, Angliei, Statelor Unite se implică in această acţiune. La sfârşitul lunii ianuarie, ministrul Victor Antonescu, in urma demersurilor făcute la Paris, pe lângă guvernul francez, a reuşit să obţină, in primele zile ale lunii februarie, un răspuns verbal din partea lui Clemenceau - Preşedintele Consiliului de Miniştri francez şi Ministru de Razboi - că se garanteză suma de 310 mil. lei aur din Tezaurul de la Moscova.
5 - 13 ianuarie 1918: Trupele româneşti intervin pentru stăvilirea anarhiei din Basarabia

In urma garanţiilor aliaţilor, trupele româneşti intervin pentru stăvilirea anarhiei din Basarabia, stăpânită de bolşevici

Drept raspuns, bolşevicii il vor aresta pe Diamandi, ministrul Romaniei la Petrograd (eliberat la reacţia reprezentanţilor diplomatici) apoi, la 26 ianuarie 1918, Troţki anunţă ruperea relaţiilor diplomatice cu România şi confiscarea tezaurului român de la Moscova. Textul, semnat de Lenin, preciza că "Fondul de aur al României, în păstrare la Moscova, este declarat intangibil pentru oligarhia română. Puterea sovietică ia asupra sa răspunderea pentru păstrarea acestui fond si îl va transmite in mâinile poporului român".
24 ianuarie / 6 februarie 1918: Proclamarea independenţei Basarabiei

"Nici un moment exponenşii mişcării naţionaliste din Basarabia nu şi-au inchipuit că, procalmând Republica Independentă Basarabeană, ei constituie un stat menit să rămână cu adevarat independent. In concepţia lor, această neatârnare şi această republică nu erau decat primul act al unirii dorite, fireşti şi fatale cu patria mamă". -I.G. Duca

În ziua proclamării independenţei Basarabiei, ziarul "România Nouă", care apărea la Chişinau, a publicat un articol ce pleda pentru "unirea politică a tuturor românilor intr-o Românie nouă, a intregului neam".
5 martie 1918: Convenţia ruso-română

pentrua provizionarea cu alimente şi schimb de prizonieri -- nu a fost aplicată
27 martie / 9 aprilie 1918: Sfatul Ţării votează unirea condiţionată cu România

Actul Unirii cu România
Votat de Sfatul Ţării la 27 martie St. V. 1918

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!

Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ
Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa
Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan


Sfatul Ţării cere pentru Basarabia autonomie provincială, administrativă, drepturile minorităţilor, reforma agrară

27 noiembrie 1918: Sfatul Ţării se dizolvă
27 noiembrie / 10 decembrie 1918: Sfatul Ţării votează unirea fără condiţii

... constatând caracterul profund democratic al structurilor sociale, legislative, guvernamentale şi cetăţeneşti ale Statului Român, precum şi adoptarea votului universal pentru alegerea Constituantei şi votarea reformei agrare.

1917 - revolutia bolsevica

1917 - revolutia bolsevica